
Alina-Cornelia Moise și Cristina Jitaru, profesoare la Școala Gimnazială „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu” din Buzău, s-au întors din Croația cu idei noi despre cum poate deveni educația pentru sustenabilitate o parte firească a procesului de învățare. Cele două au participat la un curs de formare dedicat acestui domeniu, alături de cadre didactice din Lituania, Portugalia, Franța, Spania și Letonia.
Pe parcursul celor cinci zile petrecute în Split, între 26 și 30 octombrie, profesoarele au descoperit metode europene de predare, au făcut schimb de experiență cu dascăli din mai multe țări și au căutat soluții pentru a-i implica mai mult pe elevi în construirea unui viitor responsabil.
Întâlnirea cu profesori din sisteme educaționale diferite le-a oferit participantelor ocazia de a compara experiențele de la clasă și de a identifica preocupări comune. Cum pot fi apropiați elevii de problemele mediului? Cum pot deveni principiile dezvoltării durabile parte din comportamentul lor cotidian? Și, mai ales, cum poate școala să transforme aceste valori din simple teme de discuție în deprinderi și responsabilități asumate? Aceste întrebări au stat la baza activităților desfășurate în Split. Prin ateliere practice, exerciții interactive și experiențe de învățare în contexte autentice, participantele au explorat modalități prin care sustenabilitatea poate fi integrată în procesul educațional, fără a rămâne limitată la câteva lecții sau proiecte tematice.
Lecții despre sustenabilitate, învățate în mijlocul naturii
Unul dintre cele mai sugestive răspunsuri la întrebarea privind educația pentru mediu a venit chiar din afara sălii de curs. În cadrul activității „Think Blue”, organizată pe malul râului Žrnovnica, profesorii au explorat flora și fauna ecosistemelor de apă dulce, descoperind cum natura poate deveni un spațiu autentic de învățare.
Contactul direct cu mediul înconjurător le-a oferit participanților ocazia de a experimenta metode de predare diferite de cele tradiționale. Jocurile educaționale, observația directă și activitățile interdisciplinare au ilustrat faptul că elevii pot înțelege mai ușor problemele de mediu atunci când sunt puși în situația de a le observa și analiza nemijlocit. În plus, metodele prezentate pot fi adaptate diferitelor categorii de vârstă și mai multor discipline școlare.
De la educația realizată în mijlocul naturii, experiența croată a continuat cu un alt model de învățare, de această dată orientat către pregătirea practică a elevilor. Vizita la o școală de turism din Split le-a permis profesoarelor să descopere modul în care sistemul educațional croat conectează informațiile teoretice cu cerințele vieții profesionale.
Instituția vizitată dispune de spații special amenajate pentru pregătirea elevilor, printre care camere de hotel destinate instruirii practice, o recepție simulată, o cantină și zone de recreere. Aceste dotări ilustrează un model educațional în care elevii au posibilitatea să exerseze competențe și să se familiarizeze cu situații concrete din domeniul în care se pregătesc.
Observarea acestor exemple europene a deschis drumul către o altă etapă a formării: identificarea unor instrumente care pot fi folosite în activitatea didactică de zi cu zi.
Jocurile educaționale și activitățile scurte, soluții pentru implicarea elevilor
Un astfel de instrument a fost „GoGoals”, joc prin intermediul căruia participanții și-au verificat cunoștințele despre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite. Folosit într-o manieră colaborativă și atractivă, jocul a identificat teme precum protejarea mediului, consumul responsabil sau reducerea inegalităților – care pot fi abordate într-un mod accesibil și care stimulează curiozitatea și implicarea elevilor.
Dincolo de componenta ludică, activitatea a oferit un punct de plecare pentru discuții despre modul în care cele 17 obiective globale pot fi integrate în diferite discipline. Astfel, educația pentru sustenabilitate nu trebuie să fie responsabilitatea unei singure materii sau să apară doar în cadrul unor evenimente dedicate.
Discuțiile dintre profesorii participanți au evidențiat însă și dificultățile întâlnite în aplicarea acestor principii. Timpul limitat, menținerea motivației elevilor, implicarea părinților și nevoia unei colaborări mai strânse la nivelul comunității școlare sunt provocări întâlnite în mai multe sisteme educaționale europene.
Tocmai de aceea, una dintre concluziile importante ale formării a fost că schimbarea nu presupune neapărat proiecte ample sau resurse deosebite. Uneori, educația pentru sustenabilitate poate începe cu microactivități de 5–10 minute, integrate în lecțiile obișnuite de matematică, științe, limbi străine sau arte. Alteori, poate lua forma unor proiecte realizate împreună cu elevii și familiile acestora.
Această abordare practică este și una dintre ideile pe care profesoarele buzoience intenționează să le valorifice la întoarcerea în școală. Pentru ele, mobilitatea a însemnat confirmarea faptului că schimbările importante în educație pot porni de la inițiative simple, aplicate consecvent.
„Participarea la această mobilitate Erasmus+ din Split a fost o experiență profesională și personală deosebită. Am avut ocazia să învățăm alături de colegi din mai multe țări europene, să descoperim metode și instrumente educaționale noi și să împărtășim experiențe și preocupări comune. Ne-au impresionat în mod special activitățile practice, învățarea în aer liber și modalitățile creative prin care sustenabilitatea poate fi integrată în toate disciplinele școlare”, au declarat Moise Alina-Cornelia și Jitaru Cristina.
Cele două cadre didactice spun că se întorc la Buzău cu dorința de a transforma experiența europeană în activități concrete, adaptate nevoilor elevilor. „Plecăm cu idei pe care dorim să le transformăm în activități concrete alături de elevii noștri, convinse că educația pentru un viitor mai bun începe prin gesturi mici, dar consecvente. Erasmus+ ne-a oferit nu doar oportunitatea de a învăța, ci și bucuria de a descoperi că facem parte dintr-o comunitate europeană de profesori care împărtășesc aceleași valori și aspirații”, au mai transmis profesoarele.
Conducerea școlii mizează pe transformarea experienței în proiecte concrete
Ideile aduse din Croația sunt privite ca o resursă care poate contribui la dezvoltarea întregii comunități școlare. În acest context, conducerea Școlii Gimnaziale „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu” consideră că participarea la mobilitățile europene trebuie să se reflecte în calitatea activităților desfășurate cu elevii.
Directoarea instituției, Monica Gheorghe, subliniază că astfel de proiecte reprezintă o investiție în dezvoltarea profesională a profesorilor, dar și în viitorul școlii, oferind oportunitatea de a prelua și adapta modele educaționale din alte țări. „Participarea cadrelor didactice la mobilitățile Erasmus+ reprezintă o investiție importantă în calitatea educației și în viitorul școlii noastre. Experiențele de învățare din contexte europene diferite ne oferă oportunitatea de a descoperi metode noi, de a împărtăși bune practici și de a aduce în comunitatea noastră educațională idei valoroase”, a declarat Monica Gheorghe.
În opinia directoarei, educația pentru sustenabilitate trebuie să se regăsească în comportamentul profesorilor și al elevilor, în activitățile desfășurate și în relația instituției cu întreaga comunitate. „Consider că educația pentru sustenabilitate trebuie să devină o preocupare constantă a școlii, iar schimbările încep prin exemplul pe care îl oferim elevilor și prin implicarea fiecăruia dintre noi. Îmi doresc ca toate aceste experiențe să se transforme în proiecte și activități concrete, cu impact asupra elevilor și asupra întregii comunități școlare”, a mai declarat Monica Gheorghe.
Resurse europene pentru o școală conectată la viitor
Mobilitatea s-a încheiat cu un rezultat important pentru activitatea viitoare a școlii: un set de resurse și propuneri care pot fi adaptate și valorificate la clasă.
Cele două profesoare au revenit la Buzău cu resurse educaționale digitale, idei de activități interdisciplinare, jocuri și metode interactive, dar și cu propuneri de proiecte care pot fi implementate împreună cu elevii. În același timp, interacțiunea cu profesori din diferite sisteme de învățământ a contribuit la dezvoltarea competențelor profesionale, lingvistice și interculturale.
Mobilitatea din Croația – care s-a desfășurat în cadrul Acreditării Erasmus+, Anul II – se înscrie astfel în procesul mai amplu de modernizare a actului educațional și de consolidare a dimensiunii europene a Școlii Gimnaziale „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu”. Prin Acreditarea Erasmus+, cadrele didactice au posibilitatea să descopere noi modele de predare, să colaboreze cu specialiști din alte țări și să aducă în comunitatea locală experiențe adaptate realităților din școală. Miza finală a acestor demersuri este ca elevii să simtă efectele acestor experiențe în lecțiile cadrelor didactice, în proiectele la care participă și în modul în care învață să se raporteze la mediul înconjurător.
O școală pregătită pentru viitor formează oameni capabili să înțeleagă responsabilitatea propriilor alegeri și să contribuie la construirea unei lumi mai echilibrate și mai sustenabile.
Galerie foto
Articolul a apărut și în Opinia Buzău, 17 noiembrie 2026.





