Home

Cum poate empatia să prevină dependența digitală? Cinci profesori buzoieni au căutat răspunsuri în Turcia

Recunoașterea semnelor de anxietate la elevi, gestionarea conflictelor fără escaladarea tensiunilor și identificarea cauzelor utilizării excesive a telefonului s-au numărat printre temele abordate de cei cinci profesori ai Școlii Gimnaziale „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu” din Buzău, participanți la ultima mobilitate Erasmus+ „Digi Balance”, desfășurată în septembrie 2026, la Gaziantep, în Turcia.

Găzduită de liceul Gaziantep Anadolu Lisesi, mobilitatea a reunit cadre didactice din România, Turcia, Portugalia și Grecia, care au participat la ateliere de comunicare empatică și la exerciții practice bazate pe situații din mediul școlar. Proiectul este coordonat de Monica Gheorghe, directorul Școlii Gimnaziale „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu”.

Formarea a pornit de la o întrebare practică: cum poate un profesor să răspundă unui elev care se retrage din interacțiunile cu ceilalți, își pierde concentrarea sau reacționează defensiv, fără ca intervenția adultului să amplifice problema? Răspunsurile au fost căutate prin exerciții de identificare a emoțiilor, analiza comportamentelor și exersarea unor tehnici de comunicare care îi permit elevului să explice ce i se întâmplă.

Aceste activități fac parte din obiectivele proiectului „Balanced Communication and Empathetic Approaches in the Digital Society”, cunoscut sub numele „Digi Balance”, inițiat de școala buzoiană și derulat în parteneriat cu instituții din Turcia, Portugalia și Grecia. Proiectul urmărește să exploreze efectele dependenței digitale, să promoveze comunicarea asertivă și să dezvolte empatia în mediul școlar și în relațiile personale.

În cadrul mobilității din Gaziantep, aceste obiective au fost transpuse în activități concrete. Programul a început cu exercițiul „Cercul empatiei”, continuând cu analiza videoclipurilor realizate de fiecare țară parteneră despre dependența digitală și cu discuții privind obiceiurile cotidiene de utilizare a dispozitivelor. De aici, atenția participanților s-a îndreptat către instrumentele prin care profesorii pot recunoaște dificultățile elevilor și pot interveni înainte ca neînțelegerile să se transforme în conflicte.

De la comportamentul observat la înțelegerea nevoilor elevului

Programul de formare a debutat cu exercițiul „Cercul empatiei”, urmat de analiza videoclipurilor realizate de echipele din țările partenere. Profesorii au discutat despre dependența digitală și despre ritualurile care însoțesc folosirea zilnică a dispozitivelor, urmărind să distingă între utilizarea obișnuită a tehnologiei și situațiile în care aceasta poate afecta echilibrul personal sau relațiile sociale.Sesiunile coordonate de Dr. Feyza Özdinç au pus accentul pe recunoașterea semnalelor nonverbale. Participanții au analizat manifestări precum privirea îndreptată în jos, mișcările repetitive, anxietatea, atitudinea defensivă sau retragerea din interacțiunile directe. Scopul a fost dezvoltarea capacității de a observa aceste indicii și de a răspunde fără a transforma comportamentul elevului într-un motiv de confruntare.

În acest context, formatorii au propus schimbarea modului în care profesorii formulează întrebările. În locul unei abordări care poate fi percepută drept acuzatoare, precum „De ce nu ți-ai predat tema?”, a fost exersată o variantă care lasă loc explicațiilor: „Ce te-a împiedicat să o termini astăzi?”.

Diferența dintre cele două formulări ține de felul în care este deschis dialogul. Prima riscă să pună elevul în defensivă, în timp ce a doua îi oferă posibilitatea de a explica ce s-a întâmplat. În acest fel, profesorul poate identifica mai bine dificultatea concretă și poate căuta o soluție împreună cu elevul, în loc să se limiteze la sancționarea comportamentului.